Bălării de vineri

E vineri. Mă simt ca luni. Când am impresia că mai e o veşnicie până la sfârşitul săptămânii. Una peste alta, mă enervez că nu pot să nu mă enervez. Că nu am cum să fiu ignorantă. Nu m-a ţinut prea mult ruperea de pulă. Ploaie, campanie electorală, câini şi câcaţi pe străzi….ce-ţi poţi dori mai mult? Momentan îmi doresc o pernă şi o păturică. Şi să mă cuibăresc. Merge şi la birou..cam incomod, dar acum aş dormi şi din picioare. Că am căzut din pat de dimineaţă. Şi mă doare undeva. La propriu şi la figurat.

Şi cică aşa ar arăta biroul viitorilor terminaţi. Care nu trăiesc. Doar muncesc.