TEDx

Ce dracu e TEDx-ul ăsta? Auzisem de el de ceva anișori, fără curiozitatea de a aprofunda. Apoi au început să curgă linkuri menite să-mi deschidă apetitul. Diverse cuvântări. Pe limbă pinguinească, e un eveniment în care oameni reali vin și spun povești reale din viața lor (cam 15 minute de fiecare – nu știu care e timpul oficial alocat fiecarui speaker), acea poveste a lor care le-a marcat traseul în viață. Evenimentele strâng sute de spectatori și milioane de vizualizări pe canalele media.

Hmm….Unii care vin pe scenă și vorbesc chestii…. Pe mine nu m-a prins. Am văzut zeci, poate sute de cuvântări de TEDx de prin toată lumea. Și aproape de fiecare dată mă gândeam că și eu am făcut asta sau aia, că și eu m-am gândit la aia, că aia deja o știam, prin aia am trecut deja. Eram o haterită. Da, eu le știam aproape pe toate. Ce au oamenii ăia așa deosebit de ajung pe scenă și spun ceva ce și eu aș putea spune? Oameni care au venit să vorbească de realizări … wtf? Are they bragging or what? Nu înțelegeam de ce are atâta amploare peste tot în lume.

Și aici mi s-a deschis curiozitatea. Anul ăsta am vrut să văd live. La noi la TEDx Bucharest 2016. Chiar m-am trezit de dimineață, am pus alarma să sune duminica!  Și am fost. Să înțeleg. Ce se întâmplă cu acest fenomen? Vreo 10 ore (cu pauze cu tot) de speakeri. Organizare excepțională. Jos pălăria. Și oamenii urcau pe scenă. Spuneau povestea lor. Cei din sală aplaudau. Povești de viață. Realizări. Vise. Atât cât poți rezuma în 15 minute.

Și atunci am înțeles. Că oamenii au nevoie de povești frumoase. Oamenii au nevoie să știe că nu sunt singuri, că sunt alții ca ei. Că undeva acolo în lumea asta mai e cineva care a trecut prin ceva similar, care a visat la ceva ce părea imposibil, că a trecut peste ceva greu, că o să fie bine. Oamenii au nevoie să-i vadă-n carne și oase pe cei la fel ca ei care pot face mai mult decât ei. Oamenii au nevoie să fie motivați. Oamenii au nevoie să spună povestea lor.  Acea poveste menită să motiveze și să arate că se poate. Oamenii au nevoie să creadă în basme, că binele învinge răul, că iubirea învinge, că totul se repară, că visele pot deveni realitate. Că totul e cu happy end.  Oamenii au nevoie să vorbească cu alți oameni despre lucruri. E o oportunitate pentru ei să relaționeze. Să le dea încredere și să le slăbească fricile. Să le arate că nu sunt personaje de basm ci că sunt printre noi și că au salvat împărăția. Că nu sunt singuri sau ciudați. Drama vieții unui om nu o poți rezuma în 15 minute. Evoluția lui științifică sau în cariera nu o poți rezuma în 15 minute. Visele de-o viață nu se reduc la 15 minute. Dar în 15 minute le poți spune altora că se poate. Despre asta e vorba la TEDx. La a arăta că se poate. Că oamenii sunt frumoși.

Fiecare dintre speakeri are un back ground pentru care a ajuns acolo. Mai mult sau mai puțin cunoscuți în aria în care activează la scară mai mare sau mai restrânsă. Mai mult sau mai puțin publici sau mediatizați. Omul se identifică cu un nume și eventual o titulatură (a studiilor  / a specializării / a realizării sau a jobului). Oare realizarea umană vine doar cu elemente identificabile specifice? Dr X. Popescu … fondator al … Mărculescu realizator al …. Și mă întrebam dacă oamenii au nevoie de asta, de titulatura superioară pentru a prinde credibilitate. Dacă m-aș duce eu să vorbesc? Omul. Fătă titlu fără nimic. Femeia. Despre depresii. Despre lupta cu sitemul corporatist. Despre dramă și iubire. Despre frici. Ar conta?

Știți cum e asta? Ca atunci când ieși cu cei câțiva buni prieteni la o bere. Și începeți să vă încingeți în discuții despre voi, despre vise, despre pierderi și realizări. Și tot barul vă ascultă. Și empatizează. Și dintre cei din bar, unii se regăsesc în cel puțin o frază a celor care vorbesc. Și realizează că nu sunt singuri. Și te mai întreabă ce și cum dacă tot ești acolo. Și apoi cei din bar se duc acasa. Și vorbesc cu alti prieteni. Și tot așa. Doar că la TEDx o mică armată de oameni organizează asta pentru tine, pentru ca tu să stai comod și să te bucuri de experiența asta.

Vorba lor, TEDx – Ideas worth spreading. Cine știe, poate o să ajung și eu să vă povestesc depre viața mea la TEDx.  Și să vedeți că se poate. Că o să fie bine.