Posted tagged ‘retea’

Cică Feisbuc

25 July 2011

Acum mai bine de un an mi-am făcut cont pe feisbuc. Propriu și personal. Cică dintr-o dată mă căutau în disperare colegii de liceu să facem reuniunea de 10 ani de la terminarea liceului.

Și cum află lumea că ai cont, dintr-o dată lumea vrea să deveniți prieteni. Cum cunoști oameni noi, te caută pe feisbuc să întăreasca prietenia. Cică acum am 98 de prieteni. Și câțiva în “pending”. Cum vine asta să-i pui pe oamenii care vor să-ți fie prieteni pe “not now”? Simplu. Cum vine asta cu “X-ulescu wants to  be friends?” Corect ar fi “X-ulescu wants to stare at your pictures and see what you do when you do nothing”. Și când nu faci nimic și pui poze să te dai mare, să arăti pe unde ai mai fost, cu cine, ce ai mâncat, ce ai băut, ce te-ai mai distrat, cum ți-ai pus pirostriile, ce muzici mai asculti, altii se simt obligați să placă ceea ce faci. Și dau like. Sau comentează.

Le arăți oamenilor unde te-ai născut, unde ai învățat, ce muncești, ce citești, ce gânduri ai, ce cool esti, ce om realizat ai ajuns în viață. Și pentru că ai o viață, o petreci pe feisbuc. Pentru că sunt oameni cu care nu te-ai văzut din liceu, acum e momentul să deveniti prieteni și să vă like-uiți. Pentru că sunt oameni cu care n-ai schimbat o vorba de o căruță de vreme dar te-au gasit pe feisbuc, puteți fi prieteni, nu? Pentru că oamenii sunt în mișcare, pleacă, vin,  bla bla, distanța, timpul, bla bla, ajungem să spunem scurt și sec like la o poza, la un gând.

Cum, nu ai cont pe feisbuc? Nu exiști! Vrem să vedem dacă suntem mai realizați decât alții, dacă dăm bine-n poze, ce-ai mai făcut. Îți editezi profilul..cine să te vada, cine nu, cine, ce poate să facă pe perete tău. Asta e cea mai tare! Dacă aș fi fost câine, m-aș pișa pe pereți! Dacă ai cont pe Feisbuc, mai scrii una alta pe perete.  Cică îți sugerează cu cine să fii prieten. Am văzut oameni cu sute de prieteni. Poate mii. Bogați oameni, nu?

Cică Feisbuc. Cică o mare condică pe care oamenii o semnează, un mare jurnal deschis, un mare ecran prin care ne privim, un mare lanț prin care vrem să credem că nu suntem singuri.

Advertisements